Alexandra’s Blog

Ce destin trist…

Posted on: December 8, 2007

Navigand astazi pe la Tv,printre canale,am descoperit pe postul Romantica un film foarte trist.O sa va povestesc pe scurt.Doi soti,casatoriti de 45 de ani,ea preda la o scoala iar el fusese doctor,se pensionase.Pana intr-o zi cand ajung sa vorbeasca cu un doctor,care ii spune sotului ei,ca sufera de Boala Alzheimer (cred ca am scris bine denumirea).Alzheimer,este o afecţiune degenerativă progresivă a creierului care apare mai ales la persoane de vârstă înaintată, producând o deteriorare din ce în ce mai accentuată a funcţiilor de cunoaştere ale creierului, cu pierderea capacităţilor intelectuale ale individului şi a valorii sociale a personalităţii sale, asociată cu tulburări de comportament, ceea ce realizează starea cunoscută sub numele de demenţă .Aceasta are mai multe simptome,dar nu are rost sa va plictisesc cu toate,doar sa tine-ti minte ca in principal se axeaza pe pierderea memoriei.Stand la masa,cei doi soti,Gerry(sotul) ii spune sotiei ca el a decis sa nu duca boala pana la capat,si vrea sa aiba parte de o sinucidere asistata.Sotia nu a acceptat…Nu cred ca cineva ar fi putut fi de accord cu asta.Nu poti sa ucizi o persoana pe care o iubesti,si cu care ai trait 45 de ani din viata si ai 4 copii.Treptat ,sotia le spune copiillor sai ,solutia pe care o gasise,niciunul nedorind sa accepte,motivand ca ei sunt crestini,ca e o sinucidere curata,ca e pacat etc…

Pana cand,unul din fii ei ,ajunge sa isi dea  mama in judecata,motivand ca tatl lui (bolnavul) nu este in siguranta cu ea,si ca aceasta vrea sa il omoare.Fiul ei sa faca asta?Merg prin numeroase procese,prietenii sotului,o tradeaza pe Ruthie (sotia) in cel mai prost mod posibil,uitand ca ii lega 24 de ani de prietenie,trecand de partea fiului acuzator.

Intr-un final,fata ei reuseste cu mari eforturi,si supunandu-se la cererile judecatorului,ca tatal ei sa locuiasca cu ea,urmand ca dupa 6 luni sa se intoarca la sotia lui.S-a intors,si sotia lui a reusit sa il convinga,ca nu trebuie sa moara,ca pot realiza multe lucruri frumoase impreuna…Pas cu pas..usor…

Atat de frumos filmul,plin de invataminte,daca stii cum sa le culegi.Atat de mult m-a pus filmul asta pe ganduri,incat nu se putea sa nu imi aduc aminte de bunica mea care imi lipseste enorm,si sa nu ma gandesc,ca poate ,daca descopeream boala de care suferea,acum ar fi fost langa noi.E greu sa accepti ca o persoana draga,moare,incet…ate chinuri,cata durere…SUnt unii oameni asa chinuiti de Dumnezeu,poate ca au fost prea buni..iar soarta lor se transforma intr-una cruda,chinuitoare…!!!

1 Response to "Ce destin trist…"

😦 asta e … nimeni nu e perfect si nici macar natura nu ne face perfecti😦

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: